Timpul trezirii
Motto: "Dacă cred că există Dumnezeu și El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există și El există cu adevărat, atunci am pierdut totul." ~ Blaise Pascal
Știm din scripturi c-ai poruncit lumină,
Ai creat lumea și-ai lăsat cuvântul,
Noi, oamenii, să stăpânim pământul
Călăuziți de pronia divină.
Noi, oamenii, să stăpânim pământul
Călăuziți de pronia divină.
Cheile ni le-ai dat și harta vieții
Pentru-a găsi comoara împlinirii
Și-nvățători înalți ai mântuirii
Ne-ai trimis Fiul și apologeții.
Dar noi, atomi din cosmica-ți ființă,
Bieți aventurieri prin inefabil,
În lipsa unui demiurg palpabil,
Ne-am închinat la idolul „Știință”.
La legi și adevăruri peremptorii
Am pus scadențe și-am trasat hotare
Și, pervertind smerita contemplare,
Am făcut scop din gânduri iluzorii.
Prinși în magii și scormoniri deșarte,
Cu mintea rece la a ta prezență,
Ajuns-am jucării fără esență,
Relicve de duh sfânt în cutii sparte.
Bolnavi de patimi, hulă și minciună,
Dușmani smintiți de mândra nălucire,
În loc de bunăstare și iubire,
Am vărsat ură și-am cules furtună.
Mereu ai fost visat de cei cu carte,
Dar te-au găsit țăranii-n arătură
Și-n rostul armoniei din natură,
Cu viața alungând frica de moarte.
Căci pentru suflet, moartea-i doar o ușă
Și-i praf în vânt a clipei strălucire,
Cum, după glorii, fast și preamărire,
Imperii și titani sunt azi cenușă.
În lumea ce se surpă din picioare,
Cu omenirea-ntreagă în derivă,
Tânjind după iubirea-ți milostivă,
Ne-aștepți pentru suprema vindecare.
E propriul iad pornit să ne condamne,
Iar flăcările-au început să frigă
Și tot mai multe suflete te strigă,
Plângem și te rugăm, iartă-ne, Doamne!
Cu dragoste, credință si speranță,
Cu pace-n suflet și liniște-n minte,
Înseninând văzduhul de cuvinte,
E timpul să ieșim din ignoranță.
4 aprilie 2021
Notă: Fotografia reprezintă o frescă veche de 700 de ani de la Mănăstirea Panagia Gouverniotissa din Creta
Comentarii
Trimiteți un comentariu