Treceți la conținutul principal

Ambalaje sparte


Ambalaje sparte


Știm din Scripturi c-ai poruncit lumină,
Ai creat lumea și-ai lăsat Cuvântul,
Noi, oamenii, să stăpânim pământul
Călăuziți de pronia divină.

Cheile ni le-ai dat și harta vieții
Ca să găsim comoara împlinirii,
Și-nvățători înalți ai mântuirii
Ne-ai trimis Fiul și apologeții.

Dar noi, atomi din cosmica-Ți ființă,
Bieți aventurieri prin inefabil,
În lipsa umărului Tău palpabil,
Am servit idoli fără conștiință.

La legi și adevăruri peremptorii
Am pus scadențe și-am trasat hotare
Și, pervertind smerita contemplare,
Am făcut scop din pofte iluzorii.

Prinși în magii și scormoniri deșarte,
Cu mintea rece la a Ta prezență,
Ajuns-am forme fără de esență,
Resturi de duh în ambalaje sparte.

Bolnavi de patimi, hulă și minciună,
Dezonorând sublima noastră fire,
În loc de bunăstare și iubire,
Am vărsat ură și-am cules furtună.

Mereu ai fost visat de cei cu carte,
Dar Te-au găsit țăranii-n arătură,
Și-n rostul armoniei din natură,
Cu viața alungând frica de moarte.

Căci pentru suflet, moartea-i doar o ușă,
Și-i praf în vânt a clipei strălucire,
Cum după glorii, fast și preamărire,
Imperii și titani sunt azi cenușă.

În lumea ce se surpă din picioare,
Cu omenirea-ntreagă în derivă,
Tânjind după iubirea-Ți milostivă,
Ne-aștepți pentru suprema vindecare.

E propriul rău pornit să ne condamne,
Iar flăcările-au început să frigă,
Și tot mai mulți nefericiți Te strigă
Pe margine de iad: „Iartă-ne, Doamne!”

Din somnul cu-aurite măști ne scoală,
Înseninând văzduhul de cuvinte,
Căci decât morți în bezna triumfală,
Mai bine vii, spre slava Ta, Părinte!


Publicat prima data: 4 aprilie 2021
Actualizat: februarie 2026

Notă: Fotografia reprezintă o frescă veche de 700 de ani de la Mănăstirea Panagia Gouverniotissa din Creta

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Raiul n-are nevoie de asfalt

  Raiul n-are nevoie de asfalt   Sper că v-ați prins. Noi, cei de azi, ne aflăm la o mare răspântie existențială. Adică, avem responsabilitatea alegerii, nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vin, între viața confortabilă, dar complet controlată și dirijată în inima unui ”smart megapolis” sau reîntoarcerea în brațele naturii și reconcilierea cu propriul nostru organism și suflet.  Am fost botezată religios în credința creștin-ortodoxă a înaintașilor (pe furiș, de o mătușă, așa cum se putea atunci) și-am fost educată ateu, precum toată generația mea de ”decreței”, în spiritul doctrinei materialist-științifice, care ne era însămânțată în minte, încă de la grădiniță. Nici Botezul Creștin și nici educația școlară cea seacă de spirit n-a fost "cu voia mea” dar am avut, de-a lungul celor 5 decenii și-un sfert trăite până acum, experiențe intense de autodescoperire și învățare, care mi-au arătat viața din ambele perspective și m-au ajutat să pricep cum funcțione...

Elementul sacru

Elementul sacru  Sol din tărâmul de eter, Scânteie smulsă din mister, Sunt călător fără popas, Fără bagaj și fără ceas, Purtat de al iubirii val, Ca un întreg într-un fractal,    În pânza lumii să zidesc Opera Tatălui ceresc. Pe țărmul Terrei eu cobor Și-n firea-i densă mă strecor, Substanța strâmtă să-i îmbrac, Să-i ordonez atomii-vrac, Și-n formele ce mă cuprind Suflarea vieții s-o aprind, Cu jar mocnit în care-i pus Vulcanul lumilor de sus. Din visul cosmic sunt trezit În trupul unui nou-venit, Rod și sămânță-n sacrul pom, Cu rădăcini și trunchi de om, De neam cu nume și străbuni, Ducând blesteme și cununi Prinse de-al cărnii așternut, Ca viitorul de trecut. Nu-mi amintesc cine voi fi, Nici cine-am fost nu voi mai ști; Mi-e scris în drumul pe pământ Al spiritului legământ – Ori cerșetor, ori împărat, Să fiu un creator creat, Amnezic, dar atins mereu De degetul lui Dumnezeu. Sortit de-al existenței joc, Pornesc și caut să-mi fac loc Într-un prefabricat decor, În care to...